Foarte tânăra Societate de Neuropatie Diabetică – Neurodiab a organizat, de curând, o şcoală de vară pe tema complicaţiilor diabetului zaharat. O sinteză a celor mai importante discuţii asupra managementului acestora realizează dna dr. Maria Dragotă.

Recent, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş a organizat a cincea ediţie a Conferinţei Doctoranzilor în Medicină şi Farmacie. Despre obiectivele şi deja tradiţia acestei reuniuni anuale, alături de provocările pe care le presupune poziţionarea unei instituţii academice medicale în contextul actualei Legi a învăţământului, vorbeşte dl prof. dr. Leonard Azamfirei, rectorul UMF Tg. Mureş, în interviul realizat de dnadr. Raluca Bulea.

Boala coronariană şi manifestările sale reprezintă, în lume, principala cauză de morbiditate şi deces. Pe lângă factorii de risc „tradiţionali“ dobândiţi, evitabili şi modificabili, se consideră că jumătate din riscul bolii coronariene ţine de predispoziţia genetică. Cercetările care au început să elucideze „misterul genetic“ al patogeniei acestei boli, cu implicaţii în abordarea sa terapeutică, sunt discutate de dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.

Bolile comune ale adultului (HTA, DZ, boala coronariană, astmul bronşic, boala ulceroasă, obezitatea, cancerul) sunt multifactoriale, o contribuţie la apariţia acestora având şi factorii genetici.Esenţială în etiopatogenia lor este identificarea variantelor alelice implicate în producerea susceptibilităţii la boală, precum şi a modului în care un anumit genotip, în combinaţie cu factori de risc din mediu, determină boala. În cadrul rubricii Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic prezintă studiile de asociere utilizând întregul genom, care au revoluţionat cercetarea factorilor genetici asociaţi cu bolile comune ale adultului.

Micetomul sau fungus ball reprezintă o formă de sinuzită fungică localizată, non-invazivă, extramucoasă. Detalii privind aspectele clinice, imagis­tice şi terapia acestei afecţiuni ne oferă dnii dr. Claudiu Manea, prof. dr. Dorin Sarafoleanu şi prof. dr. Codruţ Sarafoleanu.

Medicina modernă merge mână-n mână cu industria farmaceutică, iar aceasta – cu publicitatea. Produsele utilizate în urmă cu aproape 80 de ani pentru îngrijirea sănătăţii şi felul în care erau acestea promovate în revistele medicale ale vremii sunt relevate în articolul dlui Ionuţ Isaia Jeican.

Instituţie vitală pentru patrimoniu, Biblioteca Naţională a României „conservă, gestionează şi valorifică o parte importantă a tezaurului cultural naţional scris şi participă la construirea unei societăţi moderne, dinamice şi bine informate, prin integrarea resurselor documentare şi informaţionale, deschizând astfel o cale către cunoaştere, în general, şi către cunoaşterea culturii şi spiritualităţii româneşti, în special“. Este, pe drept cuvânt, sistemul nervos central al României, aflat, prin lege, „în slujba educaţiei şi a cercetării ştiinţifice, în scopul dezvoltării sociale, culturale şi economice a ţării“. Inaugurarea noului sediu a adăugat o pagină exemplară în istoria României moderne. Un reportaj realizat de Iftimie Nesfântu.

Complexul clinicilor universitare din Cluj a început să fie construit la sfârşitul secolului al XIX-lea, în urma încheierii unui parteneriat între Spitalul Naţional Carolina (numit după cea care a donat suma necesară construcţiei) şi Facultatea de Medicină a Universităţii „Ferencz Jozsef“, sub autoritatea Ministerului Învăţământului şi Cultelor de la Budapesta. Studentul la medicină Ionuţ Isaia Jeican, de la UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca, ne prezintă desfăşurarea celei mai recente întruniri a Atelierului de Filosofie şi Antropologie Medicală ce a avut ca temă arhitectura clinicilor medicale universitare din Cluj.

După ce în numărul trecut al săptămânalului nostru au descris diagnosticul inegalităţilor de lungime ale membrelor, dl prof. dr. Gh. Burnei şi colab. finalizează abordarea acestui amplu subiect cu predicţia şi principiile de tratament ale patologiei amintite.